Sinestezii

Aceasta e o Carte a senzațiilor, a percepțiilor și a culorilor amestecate cu emoții. Scrisul meu arată de fapt cum se pot înmulți nuanțele posibile ale relației dintre un stimul și sentimentul pe care îl declanșează. Câteodată nuanțele acestea sunt doar intense, alteori sunt bizare sau fanteziste, alteori sunt numai extrase punctual din sublimul clipei, al zilelor.

“Sunt zile în care îți explodează fericirea prin unghii și te învăluie cheful de îmbrățişări aiurite sau zile despre care ştii doar că ai făcut ordine în cămară. Sunt zile în care doar te trezești și te culci, altele în care îți dai demisia și zile în care ai cumpărat trei ridichi negre. Sunt zile numai ale tale sau zile pe care vrei să ți le ia alții, zile în care îți crești inimi și păsări sub limbă şi zile în care vrei să le scuipi. Zile cu portocale și zile fără portocale, în care iubești și în care nu prea, în care îți miroase părul a mentă și zile în care vrei să sari într-o apă tulbure și să te amesteci acolo cu mâl și cu pești. Zile doar cu zi și zile doar cu nopți și așa mai departe până la praf înghețat printre dinți și stele.”

“Sunt zile bizare în care mi se amestecă simțurile. Percepțiile încep să se joace fără reguli unele cu altele, săvârșind între ele dansuri nemaivăzute pe muzici nemaiauzite. Culorile prind gusturi, ori se scaldă în sunete și parfumuri. Violet are o aromă între mentă și floare de iris. Sună ca o voce de tenor într-un vechi tango. Alb e mirosul amorului fără pudre și fără parfumuri, într-o dimineață crudă de iarnă. Sună lin a pian în Nocturnele lui Chopin. Galben pare a fi un amestec de sânziene și rășină de brad. În nuanțe amestecate galbenul are ecouri de vioară. Maro sunt unele adieri calde de miez de nucă și migdale. Sună a tropot grăbit de cai tineri. Argintiul miroase a ploaie în pădure de pini. Sunetul lui e de clopoței și de ape reci curgătoare.”